Cand eram tineri si fara responsabilitati, ne-am luat brelocuri asortate cu Winnie the Pooh. Era Winnie deghizat in diverse fructe si legume de mare. Al meu era o meduza, al sotului un pestisor Nemo. Foarte mature :)
Au ajuns in halul asta:
Asa ca e timpul sa mergem mai departe. Bye Bye Wini za Puh! It was nice to have you in my pocket for two years now. (Nu, al meu nu e spanzurat, dar i-a picat costumasul si nu mai aveam cum sa il leg altfel)
Va spuneam acum ceva timp despre cum e mai usor sa renunti la anumite obiecte cu oaresce incarcatura sentimentala daca le fotografiezi si apoi le donezi/daruiesti/arunci. Asta se cheama
Poze&Out si o sa ne mai auzim pe tema asta pe aici.
No comments:
Post a Comment