05 November 2012

Ce mare branza?


Iei laptele, il pui pe foc, il lasi sa se incalzeasca bine, pui niste zeama de lamaie, lasi sa se inchege, scurgi si taaa-daaaaaaa: branza!

Asa ca am asteptat sa adoarma Maria, care avea pe atunci 8 sau 9 luni, m-am suflecat si m-am pus pe treaba. Am pus un litru de lapte pe foc. Foc mare, oala cu peretii subtiri -> l-am afumat nitel. Eh, noi sa fim sanatosi. Am stors zeama de la jumate de lamaie, am turnat-o in oala si am facut “uaaaaaaau” cand am vazut ce fain se incheaga. So far so good.

Acu’ urma scursul. Stiam ca treaba asta nu se face in sita (nici pana in ziua de azi nu stiu de ce, ca am o sita din aia metalica numa’ buna), la tara branza se scurgea intr-o bucata de perdea sau in tifon. Stiam sigur ca primisem de la mama in zestrea de facultate, pe langa prosoape noi si frumoase de bucatarie, si o bucata mare si alba de tifon, tocmai pentru situatiile de genul asta. Dar n-a fost chip sa o gasesc atunci, asa ca am recurs la o rola de tifon-banda, care ramasese nedesfacuta de cand am fost la maternitate. Am pus peste un bol doua benzi de tifon (ca erau prea inguste si nu puteam folosi doar una) si am turnat branza cu zer cu tot acolo. Bineinteles ca, din moment ce eu eram cu mainile pe oala, si nu pe tifon, tifonul s-a facut gramada in bol si a ajuns sa balteasca vesel in zer, impreuna cu branza care evadase din bocceluta. Am pescuit cum am putut branza cu cele doua bucati de tifon si am reusit sa fac pachetelul acela din care picura zerul, asa cum vazusem la bunici. 

Sursa foto

Problema era ca bunicii aveau un loc special in bucataria de vara unde se scurgea branza, agatata intr-un cui. Eu ce sa fac cu ea? As fi putut sa o agat de robinet, dar mai aveam de spalat vase in chiuveta. Din fericire, mobila veche de bucatarie se inchidea cu un fel de zavor ca un carlig, de care am agatat bocceaua cu branza. O zi, cat am lasat branza la scurs (ceva cam mult timp, aveam sa aflu mai tarziu), m-am impiedicat de zeci de ori de branza care satatea spanzurata acolo si mai ales de vasul in care picura zerul, care trebuia sa stea fix in mijlocul blatului din bucatarie.

Si asta a fost prima branza pe care am facut-o vreodata – o mare branza, si la propriu, si la figurat. La propriu, pentru ca din guguloiul maricel de branza rezultat, Maria a mancat fix o lingurita. Si inca o lingurita a doua zi. Noi suntem pe principiul ca niciodata nu e suficienta branza, dar atunci era Postul Craciunului si nu am putut s-o mancam noi. Deci branza mea proasptata a sfarsit in congelator. Si la figurat a fost tot o mare branza, pentru ca mi-am batut capul cu ea mult mai mult decat m-as fi asteptat. Sigur, eu am doua maini stangi si neuroni indoielnici mai ales in cele gospodaresti si sunt convinsa ca oricine cu putina judecata s-ar fi descurcat excelent din prima, dar creierul meu nedormit atat a putut la momentul respectiv. Motiv pentru care nu m-am grabit sa mai fac branza de casa si, dupa inca vreo 2 incercari, am trecut peste sentimentul de vinovatie si i-am dat Mariei branza care creste in magazin.

Apropo de branza (vorba bancului), cei de la Danonino au niste intrebari pentru noi.  Cand am fost in vizita la Danone am aflat ca Danonino Branzica Natur a aparut in urma unor studii de piata serioase si la cererea expresa a celor din Romania, pentru a raspunde nevoii parintilor de a avea o branzica naturala si cremoasa pentru copiii lor. Dar studiile nu s-au oprit odata cu lansarea branzicii pe piata, asa ca ei ne cer parerea cu privire la branza in alimentatia copiilor. Ne-au pregatit un chestionar pe care il puteti completa aici (nu dureaza mai mult de jumate de minut, sunt doar 6 intrebari).

Multam! Rezultatele chestionarului le vom discuta saptamana viitoare (sunt foarte curioasa :) ).

25 comments:

  1. Hai, mai ca nu e chiar asa greu. Puteai sa folosesti o sita pentru a sustine tifonul, acopereai/strangeai tifonul si lasai sa se scurga prin sita. Si exista tifon lat, de vreo 20 cm, tot la rola, tot la farmacie.
    Eu am recurs la varianta de a face branza dintr-o cana si jumatate de lapte, fix pt o masa a celor 3.
    Si nu, nu ma va convinge nimeni ca branza proaspata din magazin e mai buna decat asta. Simt orice gust usor amar sau usor acru, fie ea proaspata si primita "ieri". O singura firma m-a convins, dar mai dau si ei cu stangu-n dreptu' cateodata.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Chiar ca, nu mi-a dat prin cap asta cu sita :)) A venit la fix, ca mai am de scurs niste catina. Multam!

      Nu zic ca o branza e mai buna decat alta, doar ca la noi in familie asa s-au aranjat lucrurile. Trebuie sa mai fac o incercare si cu o portie mica, sa vad cum iese.

      Delete
  2. La ultima intrebare, exista o varianta de raspuns, citez "ingrediente 100% naturale". Vor sa spuna ca, de fapt, branzica poate sa fie si... altfel? E doar un semn de intrebare.

    ReplyDelete
  3. Ce odisee!! :)) Eu am facut mereu branza pentru o singura portie. Completam cu altceva daca nu se saturau pruncii. In loc de tifon am folosit mereu o strecuratoare mare pentru ceai, o scula banalissima, larga cam cat gura unuo castron obisnuit. o folosesc si acum, de altfel. :)

    Ma duc la chestionar!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multam pt chestionar :)

      Eu nu stiu de ce traiam cu impresia ca daca tot ma apuc sa fac branza, trebuie sa fac dintr-un litru de lapte sau mai mult :))

      Delete
  4. mie imi place de tine pana te apuci sa scrii de danonino asta. zau!
    chiar nu te cred ca nu ai putut face o branza in casa si chiar nu te cred ca esti sigura ca aia cumparata e mai buna.

    ReplyDelete
    Replies
    1. E bine atunci ca mai e doar una singura pe lista din campania asta :)) Pentru mine prima experienta la facutul branzei asa a fost. Maria a strambat din nas de fiecare data la branza mea, branza cumparata a mancat, asa ca nu mi-am mai batut capul in sensul asta. Nu zic ca o varianta e mai buna decat alta, ci ca la noi in familie asa s-a potrivit mai bine

      Delete
    2. imi dadusei impresia ca esti mai eco-maniaca asa, si de aia ziceam ca nu te cred :P.
      e extrem de simplu sa faci branza, de aia ziceam. in loc de lamaie poti folosi si iaurt. eu iaurt foloseam de cele mai multe ori, pt ca mi se parea mie mai cremoasa.
      si eu tot o sita normala am folosit. se scurge repede (nu trebuie sa o agati in cui si sa o lasi o sapataman ;) ).
      si da, poti face si din mai putin lapte :)))))
      iar strambaturile...asta e. la noi era important amestecul. goala nu o manca. bine, al meu nu mananca nici acum cu placere branzica asta. nici daca e cummparata. poate daca ii iau danonino? :)))))))))

      Delete
    3. :)))))))))))))))

      pai si daca pun cu iaurt se incheaga tot asa repede ca la lamaie?

      Delete
    4. da mai, se incheaga si cu iaurt.
      tot asa faci. dai laptele in fiert. si pui cam juma de iaurt la un litru de lapte. dai focu' mic mic. si mesteci.
      o sa vezi minunea. uneori mergea mai greu si mai si picuram niste lamaie. depinde de fazele lunii cred :)))

      acu' tre sa vad cum o face vecina (de unde iau eu lapte) ca e buna rau. moale, si fina si cremoasa.

      Delete
    5. teoria e simpla: lasi laptele la prins si il strecori in tifon.
      practica e grea: trebuie sa cunosti exact momentul strecurarii. cica e un anumit moment cand laptele e gros dar nu foarte gros, se desprinde usor de pe vas si nu a lasat zer.
      deci... eu zic pas momentan, eventual o pun pe ea sa imi faca.

      Delete
  5. A, si inca ceva: la noi cea mai mofturoasa dintre fete e cea mare. Si simte, dom'le, cand ii pun din cea cumparata, ca e altfel, ca nu e la fel de buna. In curand ma astept ca si mijlocia sa spuna ca "nu are gust", expresia ei preferata pentru ce nu ii place!

    Si asta pentru oameni mari, mie si sotului ne place tare mult, mai ales cu lapte de tara: http://www.lauraadamache.ro/2011/08/crema-de-branza.html

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)) cat de simpatice sunt

      multam, e foarte faina reteta, abia astept sa o incerc. de obicei faceam doar branza cu unt si cu verdeata, dar nu iesea foarte cremoasa. cred ca sotului ii va placea mult mai mult varianta asta

      Delete
    2. Aurelia, super reteta si super site-ul.
      Am facut-o azi si ne-a placut mult. Data viitoare bag si verdeturi, sigur iese mai buna si voi incerca sa pun zeama de lamaie in loc de iaurt.

      Si nu e numai pt oameni mari, dupa starea de bebelusie merge :)

      Delete
    3. Nu stiai site-ul Laurei?! Pff, daca stiam... are si niste biscuitei grozavi, simpli, cu nuca, etc. Am incercat mai multe retete de la ea (asa, ne-exotice, cu ingrediente care se gasesc pe la noi).
      Da, nu stiu de ce am zis pt oameni mari, poate pt ca am facut-o doar cu lapte de tara (mie nu-mi place laptele, dar produsele derivate din el, da), mi se parea cam gras, F - mofturoasa de fel, mijlocia parca a strambat si ea putin din nas, desi ea e amatoare de branza de orice fel.

      Delete
  6. Hm..dar cam cata branza iese dintr-un litru de lapte?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mie mi-a iest cam un pumn marisor, dar cred ca depinde de lapte.

      Delete
    2. Multumesc! :) Hm, hm! nu stiu daca sa ma apuc si eu de facut branza acasa dat fiind ca nu iese cine stie ce dintr-un litru de lapte, care e destul de scump pe meleagurile astea...desi e un vis de-al meu asta. Sa am la indemana litri-decalitri-hectolitri de lapte si sa fac muuuuuulte soiuri de branza, roti peste roti si rotite peste rotite pe care sa le tin in pivnita casei. Alaturi de afumaturi si mezeluri facute in casa si butoaie cu muraturi si sticle cu vin! In aceeasi pivnita in care as tine, in cutii inchise bine, mai la o parte, sapunul productie proprie. Pfuai ce minunat ar fi! :D (scuze dar trebuia sa impartasesc asa vis frumos!) As experimenta intre timp, pana cand o fi si pivnita si litrii-decalitrii-hectolitrii de lapte la indemanaa...dar hm, hm, hm, ma mai gandesc! :D
      Aaaa...am si eu o maare grija: i-au venit papuceii Mariei?

      Delete
    3. Ah si-am uitat sa mentionez ca-n aceeasi pivnita s-ar gasi borcanele cu dulceata, gem si magiun, sforile de ceapa si de usturoi, dovlecii de placinta si sacii cu cartofi! Vai, vai, vai! Ce pivnita grozava ar fi! Si cum pierd eu vremea visand in loc sa scriu o nesuferita de recenzie! :))

      Delete
    4. Recenziile astea nesuferite scot cele mai bune idei din oameni :))

      I-au venit la fix, multumiiiiiim!

      Delete
    5. Cu drag! :) Abia astept sa va revad. Cu piciorul meu cu "fractura cu minima deplasare a fragmentului la nivelul bazei falangei proximale hallux drept" cu tot! :))

      Delete
    6. Suna fancy ce ai tu acolo :)) esti ok cu alergatura dupa copil?

      Delete
  7. hahahahaha am ras de m-a durut burta!:)))))))
    mare branza sau nu, postul asta e bun! plin de umor si autoironie fina.:D
    hahahahaha ai fost nostima foc, parca te si vad cu branza ta!:)))))

    in legatura cu branzica de la Danone te sustin. e buna, imi place, inca mai traiesc.:D

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)) asta e bine (si cu burta, si cu branza) :))

      Delete