Apoi viata poate merge mai departe. Buna dimineata!
07 June 2016
Reincarcare
Am nevoie de cer si copaci. Sunt momente cand simt ca ma sufoc. Ca nu mai am aer si viata in mine. Atunci am nevoie de cer si de copaci. Sa ma uit gura-casca in coroana unui copac. La forma frunzelor, la adancimea coroanei cu straturi si straturi de frunze, la contul negru al crengilor care se pierde printre manunchiurile de frunze mari de stejar. Sa urmaresc ochiurile de cer senin care vin si pleaca de pe cer.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Cunosc sentimentul de sufocare... Te pup!
ReplyDeleteMie-mi place să îmbrățișez copacii. Doar că în București e aiurea să faci asta. :)
Daaaaaaa, si eu sunt cu imbratisatul copacilor, spre uimirea Domnului Sot :)) Te pup!
DeleteSame here!
ReplyDeleteFacem club :)
Deleteavem nevoie de cat mai multi copaci!
ReplyDeleteDa! Din fericire zona noastra este destul de verde
Deleteam o mini gradina. Si niste arbusti. Ei sunt copacii mei..ii mangai si ne salutam aproape zilnic!
ReplyDeleteAvem nevoie de natura.
Ce fain! Sa ii saluti si imbratisezi si din partea mea :D
Deletepe coacaz, dada :)
Delete