Viata la mare

Ca tot romanul care se respecta, am fost vara asta la mare. OK, vara asta e impropriu spus pentru sfarsitul lui septembrie. Oricum, vara-nevara, a fost tare fain. Pustiu, pe alocuri frig, dar foarte frumos.

Am plecat spre Mamaia cu un voucher de cazare destul de ieftin, asa ne asteptam ca hotelul cu pricina sa nu fie tocmai Ritz. Si nu a fost: WCul avea incorporata si functia de balansoar, bazinul nu se umprea decat daca il loveai energic cu capacul colacului si dusul mergea ocazional, dupa cum iti era norocul (daca erai intr-o pasa proasta, te spalai cu apa de la robinet). Dar era curat, nu erau gandaci, aveam frigider in camera si balcon de unde se vedea marea, deci nu ne-am suparat. Nici macar cand sub paturi si pe jumate din podea s-a facut un mic lac atificial cu izvoarele intr-o gaura din peretele dinspre baie.

In schimb, restul sederii noastre la Mamaia a fost foarte placut:
- Maria s-a extaziat la vederea nisipului, s-a tavalit pe el, a inotat in el, mi l-a pus cu generozitate in geanta si in portmoneu intr-un moment de neatentie, l-a gustat, l-a scuipat, si l-a pus in cap si a mesterit cu galetusa si lopatelele cat a fost ziua de lunga
- de apa nu a fost asa incantata, dar a invatat totusi sa zica "valu'"
- in restul timpului a terorizat toti pescarusii albi si pescarusii negri care faceau "cra"
- am prins doua zile de stat la soare si doua zile de stat la ploaie

- cat a plouat am dat o fuga pana in Constanta, unde am bifat the classics: Cazinoul, faleza, centrul vechi, minaretul - toate cu Maria in Manduca la pieptul patern :)

- nu m-am putut abtine si iar am facut poze cu bolovanii de langa cazino. De fiecare data cand ajung in Constata fac asta - ma uit la ei, nu imi vine sa cred cat de frumos arata si ce culori au si le fac o poza. Iata poza cu pietre de anul asta

- in rest ne-am plimbat pe plaja in Mamaia, mai ales pe noua pasarela care e tare tare tare faina

- ramasesera 2 terase deschise in toata Mamaia si ne-am oprit la una absolut geniala, cu balansoare in loc de scaune. E clar ca Maria, care e topita dupa "utaaaaaa" a avut de lucru si am mancat cu totii linistiti. Plus ca eram numai noi, chelnerul era usor binedispus-spre-cherchelit, deci nu aveam pe cine deranja :))

- totul se demonta, asta mi s-a parut tare amuzant - se scoteau terasele scandura cu scandura si se incarcau in camioane, barmanii strangeau pietrele de pe fantanile decorative si le puneau in cutii, peste tot erau camioane si stive de scaune, mese, sezlonguri, umbrele, vesela, perne, bucati de baruri si alte cele. Trebuia sa faci un exercitiu interesant de imaginatie sa iti poti da seama cum arata statiunea in plin sezon de "fata-fata" Tot ce mai ramasese era afisul cu "Baldachin, 100 RON" langa niste cubulete de lemn
- cu toate astea, am prins si petrecerea cu manele sub geam, fara de care nu se poate la mare - familia extrem de extinsa a proprietarilor venise la parrrrrty - petrecere care a inceput cu oldies si U2 si s-a terminat cu niste manele obscure
- am bifat si cel mai rapid apus de soare din cate am vazut vreodata - se vedea cum soarele face ţuşti dupa deal - toata treaba a durat cam un minut jumate

- ne-am aerosolat cuminti dimineata si seara

 
- si am facut eterna poza la firul scoicii (pe cea cu picioarele in apa am ratat-o de data asta pentru ca apa era prea rece si Maria prea speriata de valuri. poate la anu')

- pana si THE Ursu' (fara de care nu se poate si pe care il puteti recunoaste dupa culoarea albastra-spre-neagra, cum a descris-o o mamica in aceeasi situatie, la casa la Lidl, in timp ce copiii nostri ţoşcăiau linistiti cu ursuletii mizerabili murdari in brate) a facut plaja - Maria avea atat de multa treaba cu nisipul ca i-a dat drumul din mana :P

- am stat fara net 4 zile si am supravietuit :))

Ne-am bucurat, ne-am relaxat, ne-am mai bucurat un pic, am adus acasa nisip in sandale, vreo doua scoici mici si un maaaaaaaare dor de duca.