Si dusa a fost. Are cineva nevoie de shredder de documente? :)
18 May 2014
15 May 2014
Despre sportul stiintific si Tae Bo
Si m-am apucat de sport :)) Pentru cine ma cunoaste, asta ar putea fi un banc foarte bun.
Rasfoind niste bloguri straineze acum ceva vreme, am dat peste un articol in care se anunta ca ceva oameni de stiinta au studiat intens problema si au creat un program de exercitii fizice de 7 minute, care sa lucreze toate (majoritatea?) grupelor de muschi din corp.
Doar 7 minute, zici? I can totally do 7 minute. Ca doar e cu 1 minut mai putin decat 8 minute legs sau 8 minute buns sau 8 minute abs (singurele chestii sportive organizate pe care le-am facut in ultimii...multi ani).
Asa ca 7 minute trebuie sa fie o floare la ureche. M-am documentat, am descarcat aplicatia pentru Android si am purces.
Mno, simplu ca buna ziua nu e. Nici nu iti crapa splina din prima, dar te transpira nitel. Cred ca si omuletul din film te cam induce in eroare, face ca totul sa para extrem de simplu - mai ales The Plank, cand el pare efectiv ca sta si se relaxeaza pe coate si fluiera un cantecel. Plus ca sunt unele tipuri de exercitii (a se vedea flotarea cu ridicare pe o parte, cu o mana in sus) la care nu am putut decat sa rad. Really? Eu? Si flotare, si pe o parte, si cu mana in sus? Uahahahaaaa...
Dar cel putin am incercat. Si, decat deloc, 7 minute workout in fiecare zi e ceva.
Apoi, lucrurile au degenerat si am ajuns la Tae Bo Basics.
Da, asta workout de-adevaratelea. Atat de de-adevaratelea, incat nu merge decat de maxim 3 ori pe saptamana :)) Si, ca dovada a faptului ca inteligenta mea motrica este egala literalmente cu 0, problema cu Tae Bo nu a fost sa rezist (nu ma intelegeti gresit, nu fluier in timpul programului, abia daca mai respir), ci sa reusesc sa fac lucrurile alea in timp real. Mai ales in ceea ce ei numesc double time, respectiv eu numesc "oh really?!?" cand miscarile se intampla de doua ori mai repede. Deci cum? Un-doi-trei-stanga? Un-doi...si-acum ce? Ridic? Fandez? Cum?!? Mana dreapta? Piciorul stang? Arghhhh...
Prima data cand am facut asta, trebuie sa fi fost o priveliste cel putin hilara, daca e sa ma iau dupa modul in care Maria se uita cand la monitor, cand la mine, cu o privire intrebatoare, parand ca nu intelege legatura intre cele doua. Dar e din ce in ce mai bine, daca nu am ajuns sa fac exercitiile chiar corect, cel putin nu imi mai dau cu stangul in dreptul la fel de des :)
Voi, doamnele? Va simteti bine? Jucati sport? :P
Rasfoind niste bloguri straineze acum ceva vreme, am dat peste un articol in care se anunta ca ceva oameni de stiinta au studiat intens problema si au creat un program de exercitii fizice de 7 minute, care sa lucreze toate (majoritatea?) grupelor de muschi din corp.
Doar 7 minute, zici? I can totally do 7 minute. Ca doar e cu 1 minut mai putin decat 8 minute legs sau 8 minute buns sau 8 minute abs (singurele chestii sportive organizate pe care le-am facut in ultimii...multi ani).
Asa ca 7 minute trebuie sa fie o floare la ureche. M-am documentat, am descarcat aplicatia pentru Android si am purces.
Mno, simplu ca buna ziua nu e. Nici nu iti crapa splina din prima, dar te transpira nitel. Cred ca si omuletul din film te cam induce in eroare, face ca totul sa para extrem de simplu - mai ales The Plank, cand el pare efectiv ca sta si se relaxeaza pe coate si fluiera un cantecel. Plus ca sunt unele tipuri de exercitii (a se vedea flotarea cu ridicare pe o parte, cu o mana in sus) la care nu am putut decat sa rad. Really? Eu? Si flotare, si pe o parte, si cu mana in sus? Uahahahaaaa...
Dar cel putin am incercat. Si, decat deloc, 7 minute workout in fiecare zi e ceva.
Apoi, lucrurile au degenerat si am ajuns la Tae Bo Basics.
Da, asta workout de-adevaratelea. Atat de de-adevaratelea, incat nu merge decat de maxim 3 ori pe saptamana :)) Si, ca dovada a faptului ca inteligenta mea motrica este egala literalmente cu 0, problema cu Tae Bo nu a fost sa rezist (nu ma intelegeti gresit, nu fluier in timpul programului, abia daca mai respir), ci sa reusesc sa fac lucrurile alea in timp real. Mai ales in ceea ce ei numesc double time, respectiv eu numesc "oh really?!?" cand miscarile se intampla de doua ori mai repede. Deci cum? Un-doi-trei-stanga? Un-doi...si-acum ce? Ridic? Fandez? Cum?!? Mana dreapta? Piciorul stang? Arghhhh...
Prima data cand am facut asta, trebuie sa fi fost o priveliste cel putin hilara, daca e sa ma iau dupa modul in care Maria se uita cand la monitor, cand la mine, cu o privire intrebatoare, parand ca nu intelege legatura intre cele doua. Dar e din ce in ce mai bine, daca nu am ajuns sa fac exercitiile chiar corect, cel putin nu imi mai dau cu stangul in dreptul la fel de des :)
Voi, doamnele? Va simteti bine? Jucati sport? :P
11 May 2014
Matrioska, pretend play si urcatul pe pereti
De ziua ei, Maria a primit de la buni o Matrioska. O stiti (sau LE stiti? nu mi-e clar inca) - papusile rusesti de lemn care se strang unele in altele, de la cea mai mare mare la cea mica. Foarte mica, inecacioasa si de lemn. Foarte inecacioasa, mai ales cand ai in casa un omulet de 9 luni, care baga orice scama in gura (dar care, in mod misterios, nu reuseste sa nimereasca gura cand are in mana ceva de mancare). Anyways.
Maria se joaca cu Matrioska. Eu veghez cu ochiul de vultur, sa ma asigur ca piticul mic nu pune mana (si, prin urmare, gura) pe ea (pe ele?). La un moment dat, Maria se joaca de-a magazinul. Adica eu stau la calculator, ea imi aduce papusile sa le cantaresc si sa le plateasca. Mi le aduce intai pe cele mai mici doua papusi. Le iau, bat in tastatura, fac bip, i le dau inapoi si ii urez o zi buna. Apoi intorc privirea vigilenta pret de cateva secunde, timp in care matriostele se evapora. Acum erau la Maria in mana, acum nu-s.
Bombonelele astea mici de lemn, perfect inghitibile, au disparut. Eu nu le vad, dar sigur Sofia-care-gaseste-toate-scamele-de-pe-covor o sa dea de ele in scurt timp. Evaluez situatia. Sofia se lupta cu ciucurii de la covor, deci am vreo 5 minute sa gasesc papusile dezertoare. Nu cred ca au ajuns prea departe. Cat de repede poa' sa sara? Ca de alergat sigur n-au alergat, cu conformatia lor de pinguini colorati.
Bun. Ultima persoana care le-a vazut in viata e Fiica cea Mare.
- Maria pui, zic, unde sunt matriostele? Papuselele acelea mici mici pe care ti le-am dat in mana acum un minut.
- Mmmmmm, nu stiu. (pare ca incearca sa isi aduca aminte)
- Ti le-am dat in mana. Unde le-ai pus?
- Nu mai stiu. (pare ca nici macar nu incearca)
- Le aveai in mana si ai mers cu ele...
- Laaaaa... (isi freaca barbia) uite, am uitat.
Grrrrrrrrrrrr...
- Bine, te rog ajuta-ma sa le gasesc.
- Daaaa, sa gasim papusile. (cu vocea de v-ati-ascunselea, vocea de mami-ascunde-te-dupa-perdea-sa-nu-te-gasesc). Oareeeee, o fi papusa aici, in dulapior? Nuuuuuuu. Dar aici, sub birou? Nuuuuu! Nu e nici aici!
Deja incep sa fierb. Da, e adorabila, dar eu acum nu vreau decat sa gasesc papusile dezertoare si sa le inchid inapoi in matrioska mare, departe de papilele gustative ale mezinei. Eu stiu ca ea stie unde sunt. Si mai stiu ca ea stie ca stiu ca ea stie unde sunt si ca nu vrea sa imi zica (are sens?). Serenity calm...
Reluam.
- Maria pui, stii cumva unde sunt papusile mici mici mici pe care le aveai in mana acum un minut?
- Cred ca da! Sunt in dulapiorul pentru Matrioste.
Dulapiorul pentru Matrioste. Desigur! Cum, cum a putut sa imi scape.
- Si unde, mama, e dulapiorul asta? (cu o ultima lucire de speranta in ochi)
- Aici! Si imi arata cu degetul in ...gol. Into thin air, cum s-ar spune, si rade in hohote.
Silly silly predend play @#^%#^#%! Da, pretend play e genial cand copilul vrea sa se plimbe cu barca si tu ai doar un lighean si o coada de mop. Dar cand tu nu ai nevoie de matrioska inexistenta din dulapul de matrioska inexistent, ci de papusa adevarata, din lemn adevarat (cea care nu trebuie sa intre in gura extrem de adevarata a bebelusului adevarat si el), lucrurile nu mai sunt amuzante.
Booon. Trebuie sa facem asta the hard way. Dupa jumate de ora de rascolit prin camera,gasesc cele doua papusi mici mici pitulate intre niste carti. Inca nu stiu cum au ajuns acolo, dar imi dau seama ca acum chiar ne trebuie un dulap de Matrioste. De-adevaratelea. Si eventual cu cheie :)
Maria se joaca cu Matrioska. Eu veghez cu ochiul de vultur, sa ma asigur ca piticul mic nu pune mana (si, prin urmare, gura) pe ea (pe ele?). La un moment dat, Maria se joaca de-a magazinul. Adica eu stau la calculator, ea imi aduce papusile sa le cantaresc si sa le plateasca. Mi le aduce intai pe cele mai mici doua papusi. Le iau, bat in tastatura, fac bip, i le dau inapoi si ii urez o zi buna. Apoi intorc privirea vigilenta pret de cateva secunde, timp in care matriostele se evapora. Acum erau la Maria in mana, acum nu-s.
Bombonelele astea mici de lemn, perfect inghitibile, au disparut. Eu nu le vad, dar sigur Sofia-care-gaseste-toate-scamele-de-pe-covor o sa dea de ele in scurt timp. Evaluez situatia. Sofia se lupta cu ciucurii de la covor, deci am vreo 5 minute sa gasesc papusile dezertoare. Nu cred ca au ajuns prea departe. Cat de repede poa' sa sara? Ca de alergat sigur n-au alergat, cu conformatia lor de pinguini colorati.
Bun. Ultima persoana care le-a vazut in viata e Fiica cea Mare.
- Maria pui, zic, unde sunt matriostele? Papuselele acelea mici mici pe care ti le-am dat in mana acum un minut.
- Mmmmmm, nu stiu. (pare ca incearca sa isi aduca aminte)
- Ti le-am dat in mana. Unde le-ai pus?
- Nu mai stiu. (pare ca nici macar nu incearca)
- Le aveai in mana si ai mers cu ele...
- Laaaaa... (isi freaca barbia) uite, am uitat.
Grrrrrrrrrrrr...
- Bine, te rog ajuta-ma sa le gasesc.
- Daaaa, sa gasim papusile. (cu vocea de v-ati-ascunselea, vocea de mami-ascunde-te-dupa-perdea-sa-nu-te-gasesc). Oareeeee, o fi papusa aici, in dulapior? Nuuuuuuu. Dar aici, sub birou? Nuuuuu! Nu e nici aici!
Deja incep sa fierb. Da, e adorabila, dar eu acum nu vreau decat sa gasesc papusile dezertoare si sa le inchid inapoi in matrioska mare, departe de papilele gustative ale mezinei. Eu stiu ca ea stie unde sunt. Si mai stiu ca ea stie ca stiu ca ea stie unde sunt si ca nu vrea sa imi zica (are sens?). Serenity calm...
Reluam.
- Maria pui, stii cumva unde sunt papusile mici mici mici pe care le aveai in mana acum un minut?
- Cred ca da! Sunt in dulapiorul pentru Matrioste.
Dulapiorul pentru Matrioste. Desigur! Cum, cum a putut sa imi scape.
- Si unde, mama, e dulapiorul asta? (cu o ultima lucire de speranta in ochi)
- Aici! Si imi arata cu degetul in ...gol. Into thin air, cum s-ar spune, si rade in hohote.
Silly silly predend play @#^%#^#%! Da, pretend play e genial cand copilul vrea sa se plimbe cu barca si tu ai doar un lighean si o coada de mop. Dar cand tu nu ai nevoie de matrioska inexistenta din dulapul de matrioska inexistent, ci de papusa adevarata, din lemn adevarat (cea care nu trebuie sa intre in gura extrem de adevarata a bebelusului adevarat si el), lucrurile nu mai sunt amuzante.
Booon. Trebuie sa facem asta the hard way. Dupa jumate de ora de rascolit prin camera,gasesc cele doua papusi mici mici pitulate intre niste carti. Inca nu stiu cum au ajuns acolo, dar imi dau seama ca acum chiar ne trebuie un dulap de Matrioste. De-adevaratelea. Si eventual cu cheie :)
09 May 2014
08 May 2014
Panou din polistiren - DIY
De multa vreme ma tot invarteam in jurul ideii de panou de pluta. Mi se parea (si inca mi se pare :P) ca e foarte util la casa omului, mai ales la casa omului cu omuleti mici. Am tot asteptat sa se alinieze astrele si bugetele pentru un panou de pluta mai marisor, dar asta nu s-a mai intamplat. In schimb, Carmen mi-a dat avant cu panoul ei cu margarete. Atunci am decis ca nu se mai poate fara si am purces la lucru.
Am folosit un rest de polistiren extrudat (e cel verde, mai subtire) ramas de cand am izolat unul din pereti. L-am imbracat intr-o bucata de material galben, pe care o aveam prin casa. Imi pare rau ca nu am apucat sa fac poze, dar am fost nevoiti sa ne miscam repede, pentru ca fetele erau amandoua pe pozitii :) Oricum, nu e nimic complicat, toata treaba a durat sub 10 minute.
Am intins materialul pe polistiren si l-am fixat in colturi cu piuneze. Restul de material l-am fixat pe spatele panoului tot cu piuneze. De sistem de fixare pe perete nu am avut nevoie - pur si simplu am infipt panoul intr-un cui mai zdravan pe care il aveam deja batut in perete. A intrat imediat, fara probleme.
Apoi am pregatit materialele. Aveam nevoie de o modalitate de a reprezenta vizual zilele saptamanii (ceva foarte simplu, potrivit pentru un toddler). Cineva mi-a sugerat o reprezentare prin asociere si mi s-a parut o idee foarte buna. Am ales asocierea cu animalele domestice (la fel de bine se poate si cu flori, mijloace de transport, personaje; the sky is the limit) si am folosit 7 cartonase din ultima colectie de la Mega Image. Asadar, avem Luni cu rata, Marti cu cal, Miercuri cu vacuta, etc. Iar pentru a marca "azi"-ul, am decupat un cerc din carton portocaliu, pe care il mutam mai departe in fiecare dimineata, cand se trezeste Maria - ii place tare mult cand facem asta.
Vroiam si niste pictograme pentru rutina de dimineata si cea de seara. Dupa indelungi cautari, m-am oprit la varianta asta. Am printat in dublu exemplar si am folosit imaginile si pentru rutina de seara.
Un alt moment important al rutinei noastre de dimineata este sa vedem cum e vremea - moment in care Maria urca la mine in brate si ne uitam impreuna pe geam, sa vedem ce imagine punem pe panou. Imaginile le-am descarcat de aici. Tot aici am gasit si cartonasele pentru anotimpuri si tare m-am bucurat ca se asorteaza :))
Cioara din mijloc, de pe ultimul rand, este acolo pentru ca asa a vrut Maria :))
Sunt convinsa ca modul in care arata panoul se va schimba in timp si abia astept sa mai mesterim materiale pentru el, cand mai creste Maria.
Tragand linie:
- cost panou - in jur de 8 lei, daca iau in calcul cat am dat pe bucata mare de material, din care mi-au ramas resturile folosite la panou si cutia cu piuneze :P
- timp panou - 10 minute
- cost materiale - sub 2 lei (printat si laminat)
- timp materiale - 5 minute (fara sa iau in calcul cat am sapat dupa ele - cred ca vreo 2-3 ore in total)
Bucuria copilului, nepretuita :)
Am folosit un rest de polistiren extrudat (e cel verde, mai subtire) ramas de cand am izolat unul din pereti. L-am imbracat intr-o bucata de material galben, pe care o aveam prin casa. Imi pare rau ca nu am apucat sa fac poze, dar am fost nevoiti sa ne miscam repede, pentru ca fetele erau amandoua pe pozitii :) Oricum, nu e nimic complicat, toata treaba a durat sub 10 minute.
Am intins materialul pe polistiren si l-am fixat in colturi cu piuneze. Restul de material l-am fixat pe spatele panoului tot cu piuneze. De sistem de fixare pe perete nu am avut nevoie - pur si simplu am infipt panoul intr-un cui mai zdravan pe care il aveam deja batut in perete. A intrat imediat, fara probleme.
Apoi am pregatit materialele. Aveam nevoie de o modalitate de a reprezenta vizual zilele saptamanii (ceva foarte simplu, potrivit pentru un toddler). Cineva mi-a sugerat o reprezentare prin asociere si mi s-a parut o idee foarte buna. Am ales asocierea cu animalele domestice (la fel de bine se poate si cu flori, mijloace de transport, personaje; the sky is the limit) si am folosit 7 cartonase din ultima colectie de la Mega Image. Asadar, avem Luni cu rata, Marti cu cal, Miercuri cu vacuta, etc. Iar pentru a marca "azi"-ul, am decupat un cerc din carton portocaliu, pe care il mutam mai departe in fiecare dimineata, cand se trezeste Maria - ii place tare mult cand facem asta.
Vroiam si niste pictograme pentru rutina de dimineata si cea de seara. Dupa indelungi cautari, m-am oprit la varianta asta. Am printat in dublu exemplar si am folosit imaginile si pentru rutina de seara.
Un alt moment important al rutinei noastre de dimineata este sa vedem cum e vremea - moment in care Maria urca la mine in brate si ne uitam impreuna pe geam, sa vedem ce imagine punem pe panou. Imaginile le-am descarcat de aici. Tot aici am gasit si cartonasele pentru anotimpuri si tare m-am bucurat ca se asorteaza :))
Cioara din mijloc, de pe ultimul rand, este acolo pentru ca asa a vrut Maria :))
Sunt convinsa ca modul in care arata panoul se va schimba in timp si abia astept sa mai mesterim materiale pentru el, cand mai creste Maria.
Tragand linie:
- cost panou - in jur de 8 lei, daca iau in calcul cat am dat pe bucata mare de material, din care mi-au ramas resturile folosite la panou si cutia cu piuneze :P
- timp panou - 10 minute
- cost materiale - sub 2 lei (printat si laminat)
- timp materiale - 5 minute (fara sa iau in calcul cat am sapat dupa ele - cred ca vreo 2-3 ore in total)
Bucuria copilului, nepretuita :)
05 May 2014
Sfantul Efrem cel Nou (5 mai)
"Să se bucure credincioşii şi să se veselească, mulţumindu‑I lui Dumnezeu
pentru aflarea sfintelor moaşte ale mult‑pătimitorului mucenic Efrem,
prin care se revarsă mulţime de minuni şi se arată mulţime de
tămăduiri, şi să îi cânte într‑un glas robului Său: Bucură‑te, Sfinte
Mare Mucenice Efrem, noule făcător de minuni!" (Acatistul Sfantului Efrem cel Nou)
Roagă‑te pentru ei Iubitorului de oameni, Dumnezeu, să le dăruiască sănătate sufletească şi trupească şi minte luminată. Tu, cel ce te‑ai arătat fetiţei pe care ai îndemnat‑o să se spovedească, îndeamnă‑i şi pe copiii noştri să meargă pe calea spovedaniei. Tu ne‑ai învăţat că Sfânta Împărtăşanie este cel mai mare ajutor pentru copii, pentru aceasta ajută‑i pe aceştia să trăiască o viaţă curată, pentru a primi fără osândă Sfintele Taine.
Ne rugăm ţie, Sfinte Efrem, pentru toţi copiii credincioşi, pentru duhovnicii şi părinţii lor. Fereşte‑i de prieteniile pierzătoare de suflet, fereşte‑i de uneltirile celui viclean. Ajută‑i, sfinte, să ducă o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi să fie pilde de credinţă şi evlavie pentru cei din jurul lor. Ca, lucrând cele de folos şi simţind ocrotirea ta, să îţi mulţumească în fiecare zi a vieţii lor şi pe Dumnezeu să Îl laude în tot ceasul, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea părinţilor pentru copiii lor
Sfinte Efrem, ocrotitorule al părinţilor bine‑credincioşi şi al
copiilor lor, auzi rugăciunea noastră şi sârguieşte‑te să ne vii în
ajutor. Ne rugăm ţie, sfinte, pentru copiii noştri. Ocroteşte‑i prin
rugăciunile tale, fii lor povăţuitor pe calea adevărului şi fereşte‑i de
toată ispita şi necazul. Fii lor călăuză pe marea cea învolburată a
vieţii acesteia. Fii lor dascăl înţelept, învăţându‑i să aleagă cele
bune şi să se ferească de cele rele.Roagă‑te pentru ei Iubitorului de oameni, Dumnezeu, să le dăruiască sănătate sufletească şi trupească şi minte luminată. Tu, cel ce te‑ai arătat fetiţei pe care ai îndemnat‑o să se spovedească, îndeamnă‑i şi pe copiii noştri să meargă pe calea spovedaniei. Tu ne‑ai învăţat că Sfânta Împărtăşanie este cel mai mare ajutor pentru copii, pentru aceasta ajută‑i pe aceştia să trăiască o viaţă curată, pentru a primi fără osândă Sfintele Taine.
Ne rugăm ţie, Sfinte Efrem, pentru toţi copiii credincioşi, pentru duhovnicii şi părinţii lor. Fereşte‑i de prieteniile pierzătoare de suflet, fereşte‑i de uneltirile celui viclean. Ajută‑i, sfinte, să ducă o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi să fie pilde de credinţă şi evlavie pentru cei din jurul lor. Ca, lucrând cele de folos şi simţind ocrotirea ta, să îţi mulţumească în fiecare zi a vieţii lor şi pe Dumnezeu să Îl laude în tot ceasul, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
04 May 2014
Craciunul nu se mai termina...
...la noi acasa.
Citim aproape in fiecare zi Cum si-au petrecut jucariile Craciunul, pe care Maria o iubeste (i-am prelungit termenul a 4-a oara la biblioteca)
(E nitel cam creepy, daca ma intrebati pe mine, dar eu am o problema serioasa cu clovnii :P)
Si azi mi-a cerut sa facem papusi din hartie cu Mos Craciun, pentru ca a vazut poza pe Mr. Printables.
Si nu mai spun nimic de Dom' Dom' sa-naltam, cantat pe repeat de prin noiembrie incoace.
Asadar, Hohoho! Primiti cu colindul?
Citim aproape in fiecare zi Cum si-au petrecut jucariile Craciunul, pe care Maria o iubeste (i-am prelungit termenul a 4-a oara la biblioteca)
(E nitel cam creepy, daca ma intrebati pe mine, dar eu am o problema serioasa cu clovnii :P)
Si azi mi-a cerut sa facem papusi din hartie cu Mos Craciun, pentru ca a vazut poza pe Mr. Printables.
Si nu mai spun nimic de Dom' Dom' sa-naltam, cantat pe repeat de prin noiembrie incoace.
Asadar, Hohoho! Primiti cu colindul?
Subscribe to:
Posts (Atom)

