07 June 2016

Reincarcare

Am nevoie de cer si copaci. Sunt momente cand simt ca ma sufoc. Ca nu mai am aer si viata in mine. Atunci am nevoie de cer si de copaci. Sa ma uit gura-casca in coroana unui copac. La forma frunzelor, la adancimea coroanei cu straturi si straturi de frunze, la contul negru al crengilor care se pierde printre manunchiurile de frunze mari de stejar. Sa urmaresc ochiurile de cer senin care vin si pleaca de pe cer.

Apoi viata poate merge mai departe. Buna dimineata!

9 comments:

  1. Cunosc sentimentul de sufocare... Te pup!
    Mie-mi place să îmbrățișez copacii. Doar că în București e aiurea să faci asta. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daaaaaaa, si eu sunt cu imbratisatul copacilor, spre uimirea Domnului Sot :)) Te pup!

      Delete
  2. avem nevoie de cat mai multi copaci!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da! Din fericire zona noastra este destul de verde

      Delete
  3. am o mini gradina. Si niste arbusti. Ei sunt copacii mei..ii mangai si ne salutam aproape zilnic!
    Avem nevoie de natura.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ce fain! Sa ii saluti si imbratisezi si din partea mea :D

      Delete
    2. pe coacaz, dada :)

      Delete