15

Imi amintesc o singura prima zi de scoala. Nu mai stiu exact in ce clasa eram, in I-V oricum. Eram nitel incordata, pentru ca nu aveam flori. Trebuia sa ni le aduca un prieten de familie, direct la scoala, pentru ca bunicii lui cresteau crizanteme.

Prietenul nostru era deja in V-VIII, nu se grabea foarte tare. Stateam in fata portii verzi, cu vopseaua scorojita (simt si acum mirosul de metal ruginit, incalzit de soare) si ma uitam in vale, dupa el. In cele din urma a aparut: purta un sacou galben canar si avea in mana doua buchete imense de crizanteme galbene. Galben chihlimbar, galben lamaie, galben pai, galben auriu, in bataia soarelui; florile mari si carnoase, de iti venea sa musti din ele. Si mirosul acela crud, usor amarui, care de atunci incolo pentru mine inseamna miros de toamna.

Cum crizanteme galbene nu am avut, azi am sarbatorit cu miros de carte noua.

Mult spor!