Despre cum ma invata Maria playful parenting

Am inceput cartea lui Larry Cohen acum ceva vreme dar, pentru ca aveam un exemplar foarte prost, din care se citea incredibil de greu, am abandonat-o pana cand am prins reduceri la Elefant si mi-am luat un exemplar nou.

Acum o citesc cu inghitituri mici, in masura in care imi permite viata cu un toddler extra-energic si cu un bebe mic. Ca mi-e tare draga cartea asta, nu e nevoie sa mai zic. Vreau sa va povestesc, in schimb, despre cum cartea asta m-a ajutat sa vad ca, de fapt, Maria ma invata Payful Parenting.

Si acum Maria se culca...
Si mami o inveleste, ii da pupic si o tine in brate. Apoi Maria se trezeste si mami ii da pup
Asta jucam over and over again in fiecare zi. In contextul in care am dormit cu Maria pana am plecat la maternitate, iar acum dorm cu bebe de alaptat. Asa ca, de cateva ori pe zi, Maria isi face un pat pe jos, eu o invelesc cu o paturica, o pup, astept sa se trezeasca sa ii spun "Buna dimineata" si sa o pup iar. Ne culcam si ne trezim impreuna de cate ori are Maria nevoie :)

Cauta mami pe jos!
Maria se ascunde dupa perdea. O caut in sertar, dupa usa, in papucii de casa, dar ea nu e nicaieri. Fac o fata trista si spun "Nu e nicaieri Maria, nu o gasesc pe Maria", timp in care ea chicoteste dupa perdea. Imediat ce spun asta, ea iese, eu ma bucur si ea vine fugind la mine in brate si ne bucuram si ne pupam si o luam de la capat.

Gura mare!
Mare dreptate avea Larry Cohen cand spunea ca, daca facem schimb de roluri cu copiii, trebuie sa ne asteptam sa auzim din gura lor cele mai urate lucruri pe care le-am spus vreodata lor. "Gura mare!" zice Maria in timp ce incearca sa imi indese in gura sa imi dea de mancare diverse obiecte (total neapetisante) de prin camera. Asta se intampla mai ales in zilele in care uitam ca ne-am promis sa nu ne indopam copiii si ajungem sa "inca o lingurita".

In aceeasi ordine de idei, tot asa am aflat ca sunt o mama mai panicata decat credeam. In momentul in care Maria se juca si tot spunea "Ai grija, ai grija!", am inceput sa numar de cate ori ii spuneam eu, la randul meu, sa aiba grija. Oho, am avut ce numara, nu gluma. Am constientizat, acu incerc sa ma potolesc.

Si exemplele ar putea continua (de exemplu, vorbea astazi cu soricelul si ii explica de ce nu are voie sa faca pipi la olita cu chiloteii pe el, in timp ce eu tocmai ma duceam sa duc dovezile incidentului similar la baie).

Chiar daca nu face nimic altceva (desi ma indoiesc serios de asta), cartea asta cel putin m-a ajutat sa vad ca Maria incearca sa imi spuna mai multe lucruri decat vedeam/intelegeam pana acum.

Dileme - Tarta Mandel

Tarta asta mi se pare una din cele mai bune prajituri din lume. Pana si mama a fost de acord - nu cred ca o prajitura din comert poate primi un compliment mai mare :))

E un produs propriu Ikea si se prezinta sub forma de ceva blat cu migdale, crema extra yummy pe baza de unt (cred) si migdale pe deasupra. Am impresia ca au si varianta cu ciocolata, dar nu am incercat-o inca.

No, de povestit nu va pot povesti cat de buna-i, trebuie musai sa o incercati pe pielea voastra. Dar ma gandeam ca poate reusim sa o hackuim putin - pentru ca Ikea e tare departe de noi si nu ajungem suficient de des pe acolo :))

Banuiesc ca nu e chiar fizica cuantica toata treaba, dar cum mie imi lipseste cu desavarsire experienta culinara, va intreb pe voi daca aveti vreo idee cu privire la cum putem reproduce minunatia asta.

Ingredientele sunt:

Pentru inspiratie, v-o mai arat o data :))

Idei? Sugestii? Retete similare?

Guess how much I love you - postcards

Tot la Antic Ex Libris am gasit un set incredibil de carti postale (legate sub forma de carte) cu cei doi iepurasi din Guess How Much I Love You - cartea cu cele mai frumoase ilustratii din lume, daca ma intrebati pe mine.

In afara de cateva imagini din cartea propriu-zisa,sunt cateva ilustratii pentru fiecare anotimp:

Primavara

Vara

Toamna

Iarna

Maria e topita dupa carticica asta - ii place tare mult sa ii imite pe cei doi iepurasi (iepurasul sta asa, iepurasul face asa).

As fi cumparat tot teancul de carti, cred ca sunt un cadou foarte foarte potrivit pentru oricine s-a indragostit de Guess How Much I Love You. Un exemplar costa 9,9 RON.

Exista speranta

Copiii din fata blocului joaca "Tara, tara, vrem ostasi!" si "Ratele si vanatorii" si "Ursul doarme si viseaza". Si, uneori, canta Backstreet Boys :))

Eu zic ca mai e, inca, speranta pentru generatiile care vin :))

(Dap, in Berceni chiar sunt copii care se joaca in fata blocului. Multi. Si stau afara pana tarziu)

Cu copiii in bucatarie 2

Tocmai am terminat o sesiune de gatit in formula completa si mi-am dat seama ca lucrurile s-au schimbat mult de ultima data cand am povestit de copiii in bucatarie. In principal s-a schimbat faptul ca Maria e mai mare, ajunge in mai multe locuri si e din ce in ce mai creativa cu modul in care se amesteca diverse ingrediente in momentul in care ma intorc eu cu spatele :)) De exemplu, in seara asta am fost la cativa milimetri de a avea un snitel cu 50/50 pesmet si sare. Am avut, in schimb, sare in toata bucataria :P

Lasand gluma la o parte, gatitul cu copiii mi se pare una din cele mai faine lucruri pe care le putem face impreuna. Spun asta si pentru ca am copilarit intr-un apartament cu o bucatarie de vreo 2mp, motiv pentru care gatitul impreuna cu mama nu prea era o optiune. Asa ca acum profit din plin de timpul pe care il petrec cu Maria in bucatarie.

Trebuie sa recunosc ca e foarte greu sa treci de impulsul de control freak si sa nu explodezi cand faina/oul/sarea sau toate combinate ajung pe masa (in cel mai fericit caz), pe jos sau pe pereti cand tu chiar ai de facut treaba. Dar putina rabdare face ca toata treaba sa merite, pentru ca, de cele mai multe ori, copilului ii ia destul de putin sa invete cum se fac anumite lucruri, cum se manuiesc anumite ustensile, etc. Plus ca placerea de a-l vedea cum mestereste, cum invarte cu mainile in diverse oale si cum descopera noi texturi face toti banii si toata smotruiala de dupa.

In momentul de fata, Maria este ajutor de bucatar cu mult succes cand vine vorba de:
- omleta - spargem ouale impreuna, dar ea le bate cu furculita (deja in 9 din 10 cazuri ouale nu mai ajung pe jos :P)
- ales orezul - eu aleg ce e de scos, ea il trage de pe masa in oala; cand se entuziasmeaza prea tare, il trage prin toata bucataria, dar gresia se matura usor
- amestecat diverse aluaturi pentru prajituri/briose/clatite - replica ei preferata in materie de gatit, "Maria amesteca bine bine", inseamna ca nimeni nu trebuie sa indrazneasca sa puna mana pe lingura sau pe furculita, ca se lasa cu razboi
- curatat usturoiul - dupa ce eu il zdrobesc cu lama cutitului; prima data cand am facut asta, era atat de fascinata si de concentrata pe usturoiul ala incat m-am oprit din ce faceam si am stat 5 minute sa ma uit la ea - a a fost de-a dreptul incredibil
- condimentat mancarea - in afara de viziunea ei mult prea liberala cu privire la sare :)) ne intelegem cand vine vorba de condimente. Fie ca trebuie sa bage mana intr-un borcan sau sa scuture din toate puterile un recipient-solnita, asta cred ca e activitatea ei preferata. A invatat multe nume de condimente si ar pune scortisoara peste orice, just for the fun of it :))
- pregatit ingredientele pentru masina de paine - aici cantarul e clar gadgetul favorit, dar ii place foarte mult sa toarne ingredientele in cuva dupa ce le masuram. Si chestia asta devine din ce in ce mai putin messy pe zi ce trece
- o data sau de doua ori am framantat impreuna, dar asta era pe vremea cand puteam sa o ridic sa o bag la dus dupa. Acum facem o pauza, ca oricum am trecut din nou pe masina de paine. Dar sunt convinsa ca framantatul e un mare hit pentru toti copii

Am vazut ca au aparut pe net o multime de retete pe care copiii le pot face singuri, cu foarte putin ajutor din partea parintilor. Si chiar retete ilustrate, pentru cei care nu stiu inca sa citeasca. Abia astept!

Intre timp, va recomand un articol interesant despre gatitul cu copiii.

Voi gatiti impreuna?

Viata in 4

Multam de recomandare, Andru! :)