Jane Austen July [2023]

Pe Katie o urmaresc de ani buni. Cred ca era 2017, anul in care, in iulie, se sarbatoreau 200 de ani de la moartea lui Jane. Kate, impreuna cu inca vreo cateva prietene de pe YouTube, au pornit o sarbatoare anuala de all things austeny. Petrecerea dureaza o luna, timp in care participantii participa la una sau mai multe provocari.

De obicei, taskurile din Jane Austen July sunt o combinatie de 5-6 din lista de mai jos:

1. (re)citeste unul din romanele principale scrise de Jane Austen (Mandrie si prejudecata, Persuasiune, Ratiune si simtire, Mansfield Park, Emma sau Northanger Abbey)

2. (re)citeste ceva mai putin cunoscut - Lady Susan (roman epistolar) sau scrisorile sau operele din tinerete ale scriitoarei (juvenalia)

3. citeste o adaptare dupa un roman al lui Jane, care se petrece in aceeasi perioada (in perioada Regency)

4. citeste o adaptare dupa un roman scris de Austen, dar transpus in zilele noastre

5. urmareste un film sau serial care sa fie adaptare directa a romanelor lui Jane - adica sa mearga cat de cat pe firul cartii si sa aiba loc in aceeasi perioada istorica

6. urmareste un film sau serial adaptare moderna a romanelor - in care actiunea se petrece in zilele noastre

7. citeste o carte despre Jane Austen - o biografie

8. citeste o carte de analiza literara cu privire la Jane Austen

9. citeste o carte cu privire la perioada in care a trait Jane

10. citeste ceva scris de unul dinte contemporanii ei (fie ca e vorba de poezie, piese de teatru sau romane).

Pentru fiecare challenge, in decursul celor 5 sau 6 ani de Jane Austen July, s-au creat zeci de liste de lecturi si filme, pe care le puteti gasi cu un search rapid dupa #janeaustenjuly (mai ales pe YouTube). De-a lungul timpului, in ele am gasit carti care mi-au bucurat enorm si carti care m-au infuriat peste masura, despre care ma gandesc sa va povestesc separat.

Anul acesta a fost unul in care, din intamplare, am digerat mai mult continut austen-esc in iulie. Si a fost chiar fain.

Desi nu am recitit nici unul dintre romanele principale, m-am relaxat cu urmatoarele:

Where the Rhythm Takes You

Am pus mana pe ea pentru ca e promovata ca o adaptare dupa Persuasiune, iar Persuasiune e pe primul loc in inima mea austeniana. In unele zile. In alte zile e Mandrie si prejudecata, depinde in ce stare ma prinzi cand ma intrebi. Deci adaptare dupa Persuasiune, comparatie care ii face cartii un mare deserviciu. In afara de numele catorva personaje si a ideii mari de fosti iubiti care se intalnesc dupa niste timp, WTRTY nu are nimic in comun cu Persuasiune. Fara presiunea sociala a varstei inaintate a protagonistei, fara ideea de relatie care duce (repede) la o casatorie posibil imprudenta, fara cazatura Louisei si moralitatea respectarii unei logodne implicite, nu ramane decat o poveste despre doi fosti care ajung sa fie din nou impreuna. 

Dupa ce m-am lamurit ca nu are nimic de a face cu Persuasiune si i-am dat chiar o sansa, m-a surprins prin culoarea locala pe care o creeaza si prin detaliile care te fac sa simti ca esti (sau ai vrea foarte tare sa fii) in Tobago: traditiile, muzica, mancarea (vai, mancarea!), limbajul. Am ascultat cartea in timp ce faceam treaba prin casa si a mers foarte bine ca lectura audio, mi-a placut accentul local al naratoarei, care a rotunjit foarte bine imersiunea intr-o cultura cu totul noua pentru mine. Puncte bonus si pentru ca e o carte foarte, foarte curata - e foarte odihnitor cand mai dai peste asa ceva.

Pride and Prejudice - the musical

Cred ca pur si simplu m-a prins intr-un moment potrivit, chiar m-am bucurat de modul in care a fost pusa in scena cartea. Nu ma omor dupa musical si sunt destul de chitibusara cand vine vorba de adaptari dupa cartile mele preferate, dar de data asta chiar  a mers. Cateva dintre melodii mi s-au parut chiar faine, personajele principale au fost ok, Mr&Mrs Bennet mi-au placut mult. Una peste alta, o experienta placuta :)

The Genius of Jane Austen: Her Love of Theatre and Why She Works in Hollywood 

O carte care vorbeste despre pasiunea lui Jane pentru teatru, mai ales teatru amator si piesele care se puneau in scena chiar acasa, intre rude si vecini, ca modalitate de a-si petrece timpul liber, si modul in care aceasta pasiune s-a reflectat in dinamica dialogurilor si a relatiilor dintre personajele romanelor lui Jane. Nu am terminat-o inca, dar m-a facut sa vad lucruri noi in carti pe care le-am citit de zeci de ori si pe care poate nu le-am apreciat destul

Jane Austen’s Genius Guide to Life: On Love, Friendship, and Becoming the Person God Created You to Be 

Scrisa de o autoare catolica, cartea trece prin cele 6 romane principale si urmareste modul in care Austen isi ajuta cititorii sa discearna intre virtuti si patimi, prin prisma prieteniei, a dragostei, a comunitatii si familiei si a relatiei cu Dumnezeu. O lectura interesanta pana acum - am ajuns la al treilea capitol, despre Mansfield Park, romanul care ofera cele mai generoase teme de discutie cu privire la teme morale, de la sclavie la adulter. E o carte pe care o parcurg in ritm de 1 capitol la 2 luni, pentru ca Haley Stuart a organizat si un book club Jane Austen anul acesta: fiecare roman este citit in doua luni, impreuna cu capitolul aferent din cartea de mai sus. Exista o lista cu capitolele parcurse in fiecare saptamana, de la care se pornesc diverse discutii pe Substack. Momentan si clubul de carte este in vacanta, dar daca va intereseaza, puteti sa va inscrieti aici.

 

Un podcast interesant cu John Mullan

Cartea lui John Mullan, What Matters in Jane Austen?: Twenty Crucial Puzzles Solved, e una din lecturile mele preferate din editiile trecute ale Jane Austen July. John Mullan trece prin toate scrierile lui Asten si analizeaza cele 20 de teme pe care puteti gasi in descrierea cartii. Recent am revenit la scrierile lui si am ascultat cateva podcasturi cu el, care m-au facut sa chicotesc singura pe strada si sa ma bucur ca un Jane Austen geek ce ma aflu. Dar, mai mult decat atat, m-au facut sa ma indragostesc si mai mult de scriitura lui Jane, in care gasesc mereu lucrui noi la fiecare lectura.

Miss Elizabeth Bennet - de A.A.Milne

Pana decurand, habar n-am avut ca Milne, creatorul lui Winnie the Pooh, e si dramaturg, cat si irevocabil indragostit de opera lui Jane Austen. Atat de indragostit incat, pornindu-se sa puna in scena viata scriitoarei, a ajuns sa scrie o adaptare dupa Mandrie si Prejudecata. Am ascultat varianta BBC si acum am gasit si textul, dupa indelungi cautari. Desi comprima foarte mult actiunea din roman, nu ii face un deserviciu. A fost o abordare placuta, amuzanta, plina de culoare.

The Lizzie Bennet Diaries

Acum doi ani, tot de Jane Austen July, am vauzt pentru prima data un web series dupa Jane Austen - Elinor and Marianne Take Barton, care mi s-a parut cea mai buna punere in scena a romanului Ratiune si Simtire (imi pare rau, Ema Thompson :P), am decis sa ii dau o sansa si adaptarii dupa Mandrie si prejudecata. Am renuntat dupa cateva episoade, cred ca sunt nitel prea batrana pentru vloguri :)) Poate o sa ii mai dau o sansa cand o sa fiu intr-o stare mai buna

Si m-am pornit sa ma uit la Emma cel cu Jonny Lee Miller, dar, pentru ca nu l-am gasit intreg pe nicaieri, m-am culcat :))

Voi cum sunteti cu Jane? Fani sau nu prea? Asta ca sa nu deschid discutia cu Pride and Prejudice 1995 vs 2005 asa, din prima :))

Despre citit

 

Cititul este mersul meu in vacanta. Incui usa si plec. Umblu brambura pe strazile din Saint Malo, intr-o dimineata cu ceata sarata, inainte de razboi. Bat mingea in Drumul Taberei in anii '70. Ma tarai printr-o mocirla cu Bear Grylls si apoi stau cu el pe Everest. Cunosc vanatori de zmeie, croitorese, legatori de carti, sportivi, contese, ursi de plus.

Sunt vacante si vacante. Sunt locuri in care revii an de an, pentru ca ti-s oamenii dragi si pentru ca cineva ti-a scris o strada ingusta, cu muscate rosii in ghivece, sau lumina soarelui printre frunzele de primavara sau coaja aspra a painii de la brutarie - le-a scris pe toate si acum te lasa sa le descoperi in tihna si sa te bucuri de ele.

Sunt locuri austere, in care nu vezi mai nimic, dar auzi voci stranii si simti o apasare in piept. Vacante in care nu iti gasesti locul si abia astepti sa te intorci acasa.

Sunt locuri in care te arunci cu capul inainte si care te lasa plin de vanatai. Care te inghit cu totul, te vrajesc si apoi te sfasie in mii de bucatele. Locuri de care iti amintesti cu teama si cu bucurie. Locuri despre care nu stii ce sa crezi sau ce sa simti. Locuri carora nu stii daca vrei mai avea curaj sa le treci vreaodata pragul, desi inca iti staruie printre ganduri.

Voi prin ce lumi umblati cand cititi?

Notite de dimineata

 

[draft din iulie 2016]

Primul concediu fara 2/3 din copii. Doar noi doi si bebelusul. Sansa mea sa dorm pana tarziu. La 6 sunt in picioare.
In balconul de mansarda, lucrat in lemn, te simti ca intr-o pensiune din Voronet, sub padure. Trenul de 6.10 si cateva masini iti amintesc ca esti la marginea unui oras cochet din Valcea.
Daca te apleci putin peste balustrada, vezi contururile dealurilor din departare, scuturandu-se de ceata.
De undeva se aud cocosi.
Slapi coboara scarile. Familia din camera 3 discuta in soapta despre continuarea calatoriei. Au gentile pe umar si pahare albastre in maini, cu cafea de la automatul din hol.
O voce bubuie in parcare:
- Gata, Marcele?
Cu ochii lipiti, un pic aplecat de spate, Marcel isi taraie salopeta rosie catre omul mic cu mustata si camasa desfacuta la primii doi nasturi. Alte salopete rosii coboara in parcare si se strang in jurul sefului. Unii invart in cafelele din paharele albastre, altii isi indreapta spatele, cativa fac glume. Usi se deschid si se inchid, porneste motorul si duba de interventie iese din parcare.
Un zanganit de chei traverseaza curtea. Clic-clac! Se deschide terasa pensiunii si fantana cu delfini incepe sa galgaie. Se aude un Windows pornind si boxele invie cu un playlist matinal.
Sticlele pline clincane vesele inspre frigider, in timp ce sticlele goale bombane in navete.
- Hai, pisi! Da' hai odata!
Manunchiul de chei traverseaza din nou curtea, impiedicandu-se intr-o invalmaseala de pisici. Se deschide si bucataria terasei. Intr-un vas de plastic pus pe trepte se toarna lapte.

Buna dimineata!

Happiness is...

Creta colorata si-un trotuar (distractie pentru toata familia :) )

Jocul de-a marea

E, de departe, preferatul meu de vara asta.

Se joaca asa:

Fetele se imbraca in costume de baie si rochii de plaja.
Intr-o cutie de scutece pregatesc bagajele: prosoape, umbrele, pijamale.
Facem un tren si plecam la mare (eu sunt locomotiva si vagonul de marfa, 2 in 1).
Ajungem pe plaja. Intindem prosoapele pe jos si eu ma lungesc la plaja. Fetele mari deschid umbrele sa imi faca umbra, Ana le ia sa le roada.
Dupa ce se asigura ca stau comfortabil, fetele se duc in apa sa inoate - adica urca pe pat si sar "in apa" pana pica late de oboseala. In timpul asta, daca sunt obosita rau, mai atipesc putin. Daca nu, le fac cu mana de pe plaja sau le citesc o poveste in timp ce ele fac pluta pe pat.
Apoi se suna de masa. Eu ma duc sa ajut la restaurant sa puna masa de pranz, ele mai stau la plaja.
Dupa ce mancam, mergem la hotel si se schimba in pijamale pentru somn.
Ca nu dorm, asta e alta discutie. Dar cine a stat locului jumate de ora si si-a indreptat spatele (si a atipit pe alocuri) pe caldura asta infioratoare? :)

Certitudini

Zice-se ca in viata doua lucruri sunt sigure, moartea si taxele, fapt confirmat de singura corespondenta pe care o primim

Casa Romaneasca - Calimanesti

Ca niste tineri wild ce suntem, ne-am petrecut trei zile de vacanta la bai :)

E al treilea an in care revenim, sub o forma sau alta, la Casa Romaneasca. In primul an am venit doar pentru cazare (in trecere dinspre Sibiu), anul trecut am venit doar pentru piscina (am fost cazati in Ramnicu Valcea), iar anul asta le-am bifat pe amandoua :))

Complexul Casa Romaneasca are doua corpuri, A (cel de la strada) si B (cel din spate). Din cate inteleg, A este cel vechi si B cel renovat. Mi se pare ca imaginile din turul virtual de pe site sunt din corpul B, noi am stat doar in A. Dupa cum vedeti si pe site, camerele nu vor castiga niciodata vreun premiu pentru design, dar Casa Romaneasca nici nu are pretentii de pesiune fensi-pensi. Noi nu suntem teribil de pretentiosi, nu ne-a deranjat ca mobila era vechiuta si ne-asortata si ca asternuturile aveau gauri pe alocuri. Era curat, fetele au avut Disney Junior pe ecran maaaaare si puteam vedea dealurile si Manastirea Cozia, deci ne-am declarat multumiti. Oricum timpul ni l-am petrecut la piscina.

Complexul are doua piscine, una acoperita, cu apa dulce incalzita, si una exterioara, cu apa geotermala. Intr-o dimineata era galbena galbena, in alta cristalina (dar sarata mereu). Fetelor le-a placut ca era calduta, mie mi-a placut ca mi-a facut pielea foarrrrte foarrrrte catifelata, prietenii nostri s-au bucurat de zonele de hidromasaj. Nu a fost foarte aglomerat, erau multe familii cu copii mici si multi batrani, deci relativ liniste si pace. Pentru ca am trait, practic, in piscina, nu am facut aproape deloc poze, insa cele puse de ei pe Facebook va pot ajuta sa va faceti o idee.

Camera tripla a costat 230 lei/noapte. In pret este inclus si micul dejun (se deconteaza 60 lei pentru camera tripla, ce se consuma peste aceasta suma se plateste). Noi ne-am incadrat in suma asta toti 5. In rest, la restaurant preturile sunt decente si mancarea OK, puteti sa vedeti meniul aici. La partea de servire s-a produs busculada (eram multi, cu multi copii, s-au amestecat comenzile), dar problemele s -au remediat rapid, personalul a fost foarte binevoitor. Seara este program artistic, ceva muzica live nu foarte deranjanta, care se aude pana pe la 23.00 daca ai camera deasupra terasei.

Pretul camerei include accesul la piscina si o sedinta de sauna pe zi.

Citind, imi dau seama ca nu e un review stralucit, dar probabil ne vom intoarce tot la Casa Romaneasca, daca nu primim alte recomandari mai bune intre timp.

Voi mergeti pe Valea Oltului la bai? Unde va cazati?

Mic update trimestrial

Ziua buna si buna sa va fie inima!

Am profitat din plin de faptul ca 2/3 din copii sunt in dupa-amiaza asta la bunici si 1/3 din copii dorm si m-am asezat in tihna (si liniste. am spus deja liniste?) la calculator. Un lux de care nu m-am mai bucurat in ultima vreme, de cand omuletul cel mai mic a devenit complet biped si teribil de interesat de tastatura.

In ultimele luni mi-am canalizat toata viata online in Instagram, unde imi place sa ma joc de-a desenul de vreo jumate de an. Desen e mult spus, doodling e mai aproape de adevar, cert e ca-mi place si ca ma relaxeaza in momentele mele de respirat. Invart in cap mai multe mingi legate de doodle, sketchnoting si  ideea asta de a transpune notiunile in forma mai degraba vizuala decat verbala si sper ca in viitor sa reusesc sa fac ceva din asta. Intre timp, lucrez cat pot sa imi largesc vocabularul vizual (adicatele lucrurile pe care pot sa le desenez) si ma bucur sau ma frustrez de ce imi iese. Aici ma gasiti cel mai des, pentru ca mi-e cel mai usor sa intru de pe telefon si pentru ca nu e nevoie sa fiu coerenta verbal, un lucru care mi-e din ce in ce mai greu :))

 

In pauzele dintre spalat/calcat/mancare/curatenie/mamiiiiii mi-am reintalnit prima mea iubire din gama arts&crafts, respectiv macrameul. In tinerete faceam la Clubul Copiilor tot felul de tablouri din sfoara innodata, acum m-am dezmortit cu niste bratari usurele si colorate de vara, de care fetele au fost teribil de incantate.

Tot in perioada asta mesterim de zor la un pui de proiect mic, care ne este foarte foarte drag si de care sper sa va dau mai multe detalii in curand.

Sper sa ne auzim repejor, in masura in care ma reobisnuiesc sa verbalizez si sa scriu la tastatura :))

Carti ortodoxe pentru copii - biblioteca noastra

Cand am rearanjat biblioteca, in toamna trecuta, am alocat o jumatate de raft "cartilor cu sfinti", asa cum le spune Sofia. Le impartasesc cu voi - poate va vor fi de folos daca aveti de facut cadouri celor mici in perioada urmatoare. Si, pentru ca mereu ma bucur sa aflu despre carti noi si frumoase, astept si recomandarile voastre.

Tatal nostru, Invierea, Cele 10 porunci si Pilda samarineanului milostiv - Editura Doxologia
Sunt ultimele venite in casa noastra. Sunt format mediu (aproximativ A5), au 16 pagini lucioase, ilustratiile difera de la un volum la altul (dupa cum puteti vedea mai jos), costa in jur de 5 lei, in functie de magazinul de unde le cumparati. Pe site-ul editurii puteti vedea si alte imagini din interiorul cartilor.

Carti pentru copii de la Doxologia

Pilda samarineanului

Pilda samarineanului

Invierea

Tatal nostru

Cele 10 porunci

Filofteia, marea sfanta mica si Merele Cuviosului Euforsin - Editura Nepsis
Viata Sfintei Filofteia are 56 de pagini si este format A5, cartea cu Sfantul Eufrosin are 24 pagini si e format mic (aprox A6). Ambele au hartie lucioasa si coperti moi. Ilustratiile sunt minunate, le puteti vedea mai jos.

Micul Pateric - Savatie Bastovoi
E o carte mai veche, cu povestioare din pateric. Sunt scurte (cateva pagini fiecare) si ilustrate alb-negru. Cartea are format mediu, patrat.

Sfintii, prietenii nostri - Editura Teofilia
Ne-am folosit mult de aceste carti, desi fetele le-au primit abia de Craciun. Pentru fiecare sfant sunt alocate doua pagini - una cu viata sfantului, cealalta cu activitati. Imi place mult ca pe fiecare pagina este o imagine cu locul in care sfantul a trait sau cu biserica in care i se afla Sfintele Moaste. Activitatile de pe pagina opusa sunt si ele interesante - in afara de icoana de colorat (dupa modelul dat de autocolantul care se lipeste pe pagina), copiii sunt incurajati sa isi puna intrebari (sectiunea Ce ne invata sfantul?) si sa faca anumite activitati impreuna cu parintii si fratii.

Colectia Au fost candva copii - Ana Iacov, Editura Egumenita
O colectie minunata, format mare, cu coperta cartonata si foi lucioase. Ilustratiile sunt minunate, textul este acccesibil, dar noi il parcurgem in mai multe seri (e prea mult pentru copiii mici). Sunt trei dintre sfintii nostri dragi: Sfantul Nectarie, Sfantul Paisie si Sfantul Porfirie. Pentru fete e fascinant sa descopere ca sfintii din icoane nu numai ca au fost oameni adevarati, ci chiar ca au fost copii ca ele.

Cartile pentru copii ale Editurii Potamitis
V-am mai povestit cu alte ocazii despre Micul Pateric, dar nu cred v-am aratat niciodata cartile noastre preferate de la Potamitis. Din imagine lipsesc cateva : Saptamana Mare, Nasterea Domnului si Viata Maicii Domnului, pe care lucrau fetele. Fiecare pagina include un text scurt (romana si engleza) cu privire la sarbatoarea respectiva, precum si o icoana de colorat. Postul Mare include cate o pagina pentru fiecare duminica din triod si din post. Saptamana Mare are o pagina dedicata fiecarei zile, de la Sambata lui Lazar pana la Inviere, Nasterea Domnului prezinta diverse scene din perioada Craciunului (ieslea, cantarea ingerilor, inchinarea magilor, etc) iar Viata Maicii Domnului prezinta fiecare sarbatoare a Nascatoarei de Dumnezeu pe cate o pagina. Cartile de activitati includ pagini de colorat, uneste punctele, gaseste drumul prin labirint, etc.

Bunica si prescura - Editura Potamitis
Tot de la Potamitis este si aceasta carte pe care fetele o indragesc mult. Are coperta cartonata si foi lucioase, format patrat 22,5x22,5cm. E povestea unei dupa-amieze de sambata, in care bunica pregateste prescura ca de obicei, impreuna cu nepotii ei. Aflam astfel ce este si cum se face prescura, ce se intampla cu prescura in timpul Sfintei Liturghii si cum mergem la impartasit. Pe fete le-a ajutat sa inteleaga putin mai bine Taina Euharistiei. Probabil vom lua si Peripetiile Parintelui Evanghelos, despre care povesteste Laura.

Colectia pentru copii de la Editura Iona
Noi avem doar 3 dintre ele (Sfantul Calinic, Sfantul Ioan Maximovici si Sfanta Ecaterina a Rusiei) desi ni le dorim pe toate :) Asa cum spuneam si mai sus, pentru fete e mereu interesant sa afle mai multe despre viata de zi cu zi a sfintilor pe care ii stiau doar din icoane. Noi nu putem parcurge un volum intreg o data, le citim pe "capitole" (desi ele nu sunt impartite propriu-zis in capitole).

Din Cetatea lui Eu in Cetatea lui Tu si Din Cetatea lui Tu in Cetatea Cerului - Mersine Vigopoulou, Editura Egumenita
Cele doua carti urmaresc aventurile Maniosului, un baiat din Cetatea lui Eu, catre Cetatea lui Tu si apoi catre intalnirea cu Virtutea. O alegorie din care noi, cei mari, am avut multe de invatat. Pentru copii e inca destul de greu de urmarit si de inteles, dar se bucura de ilustratiile frumoase din volumul al doilea. Primul volum al nostru este in editia veche, cu mult text si foarte putine ilustratii. Acum puteti gasi ambele volume in editia a doua.

Evanghelia pentru Copii - Editura Stefan si Editura Evanghelismos
Am cumparat-o mai intai pe cea de la Editura Stefan, dar ne-am bucurat mult cand am vazut-o la biblioteca pe cea de la Evanghelismos. A doua ne place mai mult, pentru ca ilustratiile sunt mai bogate, are semn de carte de snur (un mare plus din punctul de vedere al Sofiei) si textele sunt usor reinterpretate - pentru un adult obisnuit cu textele biblice intr-un anumit fel poate fi mai ciudat sa citeasca textele poetizate, dar sunt frumoase.

Cuprins - Editura Stefan

Cuprins - Editura Stefan

Praznicele Imparatesti, Praznicile Maicii Domnului si Minuni ale lui Iisus Hristos
Imi pare rau ca nu am cumparat cartea asta mai devreme - nu m-a inspirat coperta (deci foarte adevarata zicala cu judecatul cartii dupa coperta). Ne e foarte utila pentru ca in ea avem informatii despre toate praznicele mari de peste an - practic, completeaza foarte bine Evangheliile de mai sus. Pentru fiecare praznic avem cate o pagina de text si cate o icoana, plus troparul sarbatorii respective. Dn ultimul capitor, cel cu minunile Mantuitorului, citim in duminicile respective din timpul anului.

Sfantul cu Gura de Aur - EIBMBOR
Am primit-o de la Mos Craciun de la biserica acum vreo 2 ani si am fost uimita de faptul ca a avut un asa mare succes. Textele sunt grele si au un limbaj destul de complex, dar Mariei ii place sa citim din ea pentru ca viata Sfantului Ioan e prezentata ca un dialog intre o mama si cele doua fiice ale ei (Ioana si Maria ;) ). Fiecare capitol are o mica sectiune Stiati ca? si un citat al Sfantului Ioan care se potriveste cu tema capitolului.

Chemarea Credintei - Revista pentru copii
Primul numar l-am primit tot de la Mos Craciun la biserica si ne-a placut, prin urmare anul acesta am facut abonament. Nu mi-e clar cate numere apar pe an (parca 6), stiu doar ca am dat 36 de lei pe tot anul. Fiecare numar are o tema: primul de anul acesta este despre icoane. Puteti vedea mai jos cuprinsul si cateva pagini. Fetelor le plac jocurile si activitatile - in fiecare numar pagina din mijloc e un board game :) Mai sunt povesti cu talc, istorisiri din Vechiul si Noul Testament, articole despre animale, etc.

Cartile Leon Magdan
O sa fiu foarte sincera: mie nu mi-au placut de la inceput, nu stiu exact de ce. Cred ca din cauza graficii. Dar fetelor le plac foarte mult povestile si au inceput sa imi placa si mie. Sunt foarte foarte multe - povesti, ghicitori, activitati, legende. Aici sunt doar cateva dintre ele.

Care sunt preferatele voastre? Ce ne recomandati frumos?

PS Am mai scris si despre cartile noastre de Craciun.