16 November 2016

De-ale tineretii


Pe vremea cand nu crestea net pe toate gardurile, pozele cu preferatii tai se decupau cu grija dintr-o revista Bravo sau Popcorn si se lipeau, dupa preferinta si dupa starea varuielii, pe pereti sau pe interiorul usilor de la dulapuri. Sau, Panini sa fie sanatos (sanatoasa?), se gaseau sub forma de plicuri cu poze la chioscurile de ziare. Erau foarte scumpe si, daca vroiai sa ai cat mai multe cu Howie, le dadeai la schimb pe mult-ravnitele poze cu Nick Carter.

Howie. Backstreet Boy-ul meu preferat. Din datorie morala :)) Si compasiune. Ca in parc, cand te joci cu copilul singur, cu care nu se joaca nimeni :))

4 comments:

  1. Si mie tot Nick imi placea, mi se parea cel mai frumos.

    ReplyDelete
  2. De la noi...Genius. imi amintesc ca le-am compus o poezie in care ei erau personajele principale (inspirata fiind de Pasa haSsan, din care am furat doar ritmul, rima şi piciorul metric) si le-am trimis-o la Timisoara la nu stiu ce casuta postala. In fine...nu vreau sa stiu cat de tare au ras. Bine ca nu exista facebook, ajungeam vedeta siiiigur.

    ReplyDelete
  3. :)) cred ca a fost haioasa. Si mie imi placeau mult.
    De multe ori ma gandesc ce privilegiu a fost sa traim fara internet - inevitabilele intamplari penibile ramaneau intr-un cadru restrans si ingaduitor

    ReplyDelete