Biblioteca Ion Creanga (Bucuresti)

Am fost la Biblioteca Pentru Copii si m-am bucurat ca un copil la dublu ce ma aflu (se numara si burtica, da?). Am iesit de acolo cu un zambet extrem de larg pe fata si cu un brat de carti in ghiozdan, sarind intr-un picior on the inside. Exact ca in filmele alea cheesy americanesti, viata era mai luminoasa, primavara mai calduroasa si copacii mai verzi cand am iesit.

Am aflat de biblioteca pentru copii candva prin iarna si am auzit ca poti sa mergi si cu copiii acolo (lucru de care nu eram 100% sigura, mi se parea cam suspect). M-am pornit cu Maria in Manduca asta iarna, dar n-am mai ajuns din motive de distanta si viscol (mai ales de viscol). Saptamana trecuta, insa, am evadat putin de la birou si, cum aveam treaba aproximativ prin zona, am intrat sa imi fac permis si sa caut niste carti pentru Maria, pentru ca deja incepe sa se sature de Pixi.

Am rezolvat formalitatile cu permisul (gratuit) in doua minute. Mi-au facut permis si pentru Maria (m-am asigurat ca a inteles ca Maria nu are inca 2 ani :)) ) si mi-au spus sa nu mai vin singura de acum, sa iau copilul cu mine. Copilul de mai putin de doi ani. Care nu are stare. Care vorbeste. Care nu stie ca la biblioteca e Shhh. Care (ocazional) scrie pe carti. Cred ca am facut o fata foarte expresiva, pentru ca doamna a simtit nevoia sa imi spuna ca da, ei incurajeaza partintii sa vina cu copiii la biblioteca. De cand sunt mici-mici de tot. Chiar imi spunea ca acolo s-au intalnit mamici cu prunci de alaptat.

Intr-adevar, spatiul amenajat pentru copii e foarte foarte dragut - un salon mare dintr-o casa-conac, cu parchet de lemn si geamuri multe, cu perne pentru stat pe jos in forma de broasca testoasa, masute de colorat echipate corespunzator, scaune si multe jucarii aruncate pe jos (pe care doamna bibliotecara tot incerca sa mi le ia din cale in timp ce imi facea turul de onoare, explicandu-mi ca na, asa sunt copiii). Jucariile, de altfel, faine - cuburi de lemn, jocuri de indemanare tot de lemn, jocuri de sortat pe forme, etc.

Nu am apucat sa intru in toate salile, pentru ca trebuia sa ma intorc la munca, dar am ochit:
- o sala cu niste calculatoare
- rafturi intregi de DVDuri educative/cu muzica/cu desene animate
- o incapere destinata copiilor ceva mai mari

Pe mine m-a interesat strict camera pentru pici, unde mi-a fost greu sa nu topai de bucurie. Nu stiam pe ce sa pun pana mai intai si cum sa aleg cele 6 carti pe care aveam voie sa le iau acasa. De la enciclopedii la carti plasticate pentru baie... Pana la urma m-am limitat la cele de mai jos (plus una cu Paddington, pe care o rasfoia Maria cat faceam eu poze).

 
Revin cu informatii despre ele pe parcurs, ne-am indragostit de ele la prima vedere si sunt foarte curioasa cum va reactiona Maria cand le vom duce inapoi.

Deja ma bucur la gandul ca trebuie sa mai trec in curand pe acolo, sa schimb cartile :) Din pacate, programul lor e de asa natura ca nu pot sa merg si cu Maria pana intru in concediu.

Biblioteca e langa Ambasada Frantei - chiar gard in gard. Gasiti toate informatiile de care aveti nevoie la ei pe site si sper sa reusiti sa ajungeti pe acolo cat mai curand. O sa va placa sigur :)